Cea mai mare dorință a locuitorilor din Târnava pare că în sfârșit se va îndeplini: conform autorităților locale, proiectul de apă – canal va fi demarat în anul 2021, în urma colaborării cu Apa Târnavei Mari și Primăria Municipiului Mediaș, care au accesat fonduri europene pentru realizarea lui.
Totuși, acesta este doar un pas spre normalitate, un pas necesar, dar insuficient pentru a avea o comună europeana. Fie ca vorbim despre infrastructură, agricultură, economie, mediu, pază și salubritate, locuri de muncă sau turism, comuna noastră nu stă prea bine în nici un domeniu.
Știm cu toții ce înseamnă birocrația în România, tocmai din acest motiv proiectele europene trebuie scrise din timp, ca să fim pregătiți pentru depunere atunci când se deschide o linie de finanțare. Ne gândim aici la proiecte de asfaltare odată ce se finalizează proiectul de apa-canal.
În agricultură, ne gândim la consultanță gratuita pentru tinerii fermieri care vor sa acceseze fonduri, dar și la înființarea unei asociații a producătorilor locali care să poată să-și vândă mai ușor produsele. O piață locală se poate amenaja, de exemplu, în curtea căminului cultural. În comună avem crescători de animale care pot asigura piața cu marfă proaspătă, lactate, legume și, cu siguranță, produse apicole.
Așezarea geografică între 2 orașe ar putea face din Târnava o comună atractivă pentru investitori, dacă aceștia ar beneficia de anumite beneficii fiscale, pe care autoritățile le pot acorda. Avantajele atragerii de investitori în comuna ar fi sumele mai mari care se colectează din taxe și impozite, dar mai ales crearea de noi locuri de muncă. Situația asistaților social din comună este îngrijorătoare, așa cum este și în alte comune din județ, și trebuie găsite soluții pentru creșterea bunăstării oamenilor.
Potențialul comunei este unul imens, comuna Târnava ar putea sa fie una din primele comune din județ, dacă ar avea, de exemplu, specialiști angajați pentru scrierea de proiecte pentru fonduri europene.
Turismul, deși oportunitățile sunt mari în zonă, este inexistent la noi și este păcat pentru o comună aflată într-un județ cu un potențial turistic uriaș. Locuitorii din mediul rural pot primi fonduri europene pentru construcția de pensiuni și agropensiuni. De asemenea, biserica săsească din centrul comunei ar putea atrage cu ușurință turiști atât din țară, cât și din străinătate.
Dezvoltarea proiectului Asociației Tășuleasa Social, Via Transilvanica ar putea fi o oportunitate pentru turismul din zonă. Via Transilvanica este un proiect născut din dorința de a pune în valoare bogățiile culturale, etnice, istorice și naturale ale României.
Tiberiu Ușeriu s-a născut în 1973, în județul Bistrița-Năsăud și este un alergător de anduranță, ultramaratonist, câștigător anul acesta alături de un elvețian al Yukon Arctic Ultra, supranumită „Cursa infernală de la Cercul Polar”. De trei ori consecutiv a câștigat ultramaratonul 6633 Arctic Ultra.
Alături de fratele mai mare Alin Uhlmann Ușeriu au fondat Asociația Tășuleasa Social (2018), organizație care desfășoară activități și proiecte cu caracter educațional, social, cultural.
Organizația Tășuleasa Social prin proiectul Via Transilvanica a acoperit o Românie de la un capăt la altul de la Putna la Drobeta Turnu-Severin, propunând un traseu de aproximativ 1200 de kilometrii care dezvăluie peste 2000 de ani de istorie transilvăneană. Traseul Via Transilvanica străbate și județul Sibiu în partea de Nord – Mălâncrav, Nou Săsesc, Copșa Mare, Biertan, Mediaș, Bazna, Târnava, Axente Sever, Copșa Mică, Micăsasa, subdenumirea de Terra Saxonum, în acord cu regiunea istoric-culturală; i se alătură Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Valea Mureșului, Terra Daco-Romana și Valea Cernei.
Acest proiect Via Transilvanica ar putea aduce valoare nordului Județului Sibiu prin explorarea unor zone ale turismului rural, prin dezvoltarea activităților educative-sportive-culturale, prin crearea unor comunități pe un ”drum care unește”.
”Ideea de a abandona nu intra în calculele mele. Nici măcar nu o pun la socoteală. Am mereu o soluție de avarie… Cea mai tare cursă de anduranță posibilă rămânea aceea a propriei noastre existență. Nimic nu poate fi mai fascinant mai imprevizibil, mai plin de acțiune și deopotrivă mai plin de speranță. Nimic nu poate fi mai prețios. Cursa vieții unui om e mai spectaculoasă decât orice film!” – Tibi Ușeriu